Stand,privind,analizand..concluzionand, o gramada de verbe in forma gerunziu,verbe care nu le-am pus nici macar la o forma personala, ci la una impersonala ..am ajuns totusi la o concluzie..Nu prea mai este nimic stralucitor sau scanteietor, nu prea mai exista flacara in mijlocul drumului, nu prea mai sunt culori pe drumul meu.Stau intr-un singur loc,nu ma misc,nici macar nu exista motricitate,nu nu. Ar fi timpul sa facem schimbul, imi caut un loc unde sa-mi arunc lenea,lejeritatea,lipsa de interes,sictirul,realitatea,lipsa de respect fata de tot ce ma inconjoara. Ar fi timpul sa mai vorbesc si cu mine,sau ar fi timpul sa mai uit si de tot,ar fi timpul sa mai fac ce simt,dar nu inconstient,ci cantarit,planificat. E tarziu..nici macar de o zi nu ma mai bucur. Nu-mi mai pasa de ziua ce vine, lucrurile au devenit lipsite de importanta, se fac doar din obisnuinta, se pun pe rol,si se misca inainte,inapoi, cum o fi, asa sa cada. Pana si cuvintele imi lipsesc, pana si transele ma acapareaza mai des.De data asta lipsa mea in rolul meu isi arata absenta.
