sâmbătă, 6 martie 2010
...Si ploua SUFLETE...ploua
Ploua, curg lacrimile cerului,spala pacatele omului,sterg petele si uita suferintele,ploua in suflet,ploua in inima,in vis te uda, te mistuieste ca un foc rece...te dor,imagini se deruleaza in zbor,o picatura isi asuma rolul,isi ia bastonul si incepe a dansa, urmeaza o poveste, se-nvarte, in juru-i alearga..o amintire..ochii vad si cer,ating si vor...la geamul meu e soare ..in departare e intuneric si ploua, se sterg umbre..se uita cuvinte, se aleg suflete..se curata,picatura isi continua dansul,dar se inroseste,sange...urmeaza o veste..trist,azi orasul asta plin de umbre inecacioase va primii o noua infatisare. Masti, se aseaza pe fete obosite si cicatrizate, si strig in gol,ecou si vid..o distanta mare..o prapastie,un vis azi si-a pierdut culorile,si sangele l-a inecat, e rosu si furios. Niste idei imprastiate in mii de zari incearca sa prinda forma,dar nu vor putea,ceva le tine separat,si asa vor ramane,idei umile! Idei Inutile...raza de soare ce oglindesti in geam, mareste-ti caldura si ridica-le ceata din ochi, deschide-le mintea si incalzeste-le sufletele de gheata,da-le viata. Mi-e dor de ochii tai pierduti, de cuvantul "suflete", mi-e dor si ma inteapa,o lacrima imi scapa si pe alei necunoscute ma indreapta, imi sopteste in tacerea nemiloasa ca de voi fi fericita,ploaia va venii, gheata va impartii...mi-e dor ..de tacerea nemiloasa ..!(20 feb 8:49) Si m-am trezit, nu stiu de ce am sentimentul ca ar trebuii sa adorm la loc, totul e un vis urat, mai urat ca ieri, desi e incantator de frumos, nu am avut curajul sa ridic capul de pe perna, dar primul meu gand a fost: oare atat de tare l-a durut ce am zis, oare azi simt si eu ce a simtit el ieri? Dezamagita,da , de intorsatura situatiei, de ceea ce am vazut scris, de conditia mea de om simplu, de nimic, de aspiratiile mele infime...think high reach high...nu mai dau doi bani...high e doar un epitet,adjectiv inutil,descrie,indica si arata starea,masura....primul gand,de fapt a alergat prin mintea mea toata noaptea,sau in asa zisul meu somn nelinistit...nu ar fi trebuit sa ma bag unde stiam ca am sa pierd,dar a trebuit sa incerc,desi stiam,la oameni ca el nu o sa ajung vreodata,oameni ca el, ce au ei asa de special...nimic esential,doar o minte mai ravasita,un pas mai iute, o perceptie mai cruda asupra realitatii,o mentalitate mai iesita din comun decat a celorlalti atat de obisnuiti,dar sunt tot oameni,nu? Dar reprezinta incercari pentru mine,ceva ce eu nu o sa am, si nu-mi explic de ce, si ma impinge de la spate sa vreau sa am,sa posed acel neobisnuit,desi mi-e clar de la inceput ca ma depaseste...s-a dus totul acum,totul s-a evaporat,ce mai conteaza acum,fum si scrum,o cafea o tigara...or sa te loveasca lucrurile reale la cateva secunde dupa ce inchei asta...(5 martie 20:45) Ganduri sterse,amintiri uitate,idei inecate,vanturi mari ce vin as cere al lor tribut, ploi ce spala si lasa in urma lor o viata mai frumoasa..iarna cruda, primavara intarziata,zile reci,zidui gri,ochi inlacrimati, calme priviri...minti rasucite si intoarse,ganduri sparte si desarte,vise luminoase acum stinse si aruncate ... Scris in diferite perioade ale zilei,dar mereu aceleasi ganduri ma nelinistesc...pentru ca sunt ale mele ganduri.Diferenta dintre noi si ei, este ca noi gandim prea mult,interpretam,analizam,iar ei..simplifica,noi complicam,ce-i mult strica,mai rarut, ca este mai dragut
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sunt si am fost mereu de parere ca scri fosrte frumos,imimplace la nebunie sa te citesc si sa ma regasesc printre randuri,ador ploaia,rezonez cu ea.
RăspundețiȘtergereDesire,lasa sufletul in pace si nu l mai chinui,sa nu mai ploua,asa ca te invit la o lepsulica frumusica numita,Mi e dor de prima zi,ai detalii pe blogul meu.
RăspundețiȘtergere