sâmbătă, 27 martie 2010

..Desenam ce vrem,ce mintea crede ca-i perfect!..


Sufletul, o parte izbitor de frumoasa, uimitor de usor de pierdut, o parte ce te poarta alaturi de ingeri, uimitor de usor de intinat. O parte colorata a fiintei noastre umane ce curge in valuri dense, imateriala ce ne va inalta sus sus in vazduh, aceasta parte imateriala alegem uneori sa o dam, sa o lasam prada vanatorilor nemilosi, lor celor ce iau fara a li se cuvine, si apoi ne lamentam, ca scopul vietii noastre a luat alt curs decat cel ce i l-am impus. Si privesc in gol, si urmaresc acest creion, ce atinge cu finete aceasta materie solida, pagina ce se umple pas cu pas de urme de carbune, vad cum umbra lui se joaca linistit p foaia mea, Si razele de soare imi dau batai de cap si se aduna una cate una luminandu-mi umbra. Un vant adie ushor, ciripit de pasari se adauga la decor, si eu imi continui calatoria printre cuvinte, dansez cu ele, ce-mi alearga prin minte. Un sentiment de liniste imi apasa pe inima, altul de nerabdare incearca sa ma impulsioneze, dar eu, stau si astept, in linistea mintii mele, in timp ce mirosuri adulmecatoare imi fura narile, ma indreapta spre alte culmi, imi indica ca azi fumul, visele nu mai sunt de ajuns. Eu scriu si recitesc, dar observ ca-ncep sa am o rima si un vers. Curios, ma doare, despre asta incepusem eu sa scriu, Ma doare , caci tu mi-ai semanat sufletul cu noi jocuri incantatoare, scriu despre tine, caci tu nu imi dai liniste. Despre noptile in care ma rog ca al meu somn sa vina, sa-mi deschida o usa spre lumina. Ma macina, caci nu mai inteleg, de ce imi dai motive sa visez, si sa ma las purtata de mainile iluziilor triste. Nu am nvoie de aripi sa zsbor, in schimb TU nu-mi dai pace in interior.
Si-am mai intors o pagina, de-ar fi asa ushor, eu sa ma-ntorc, sa uit din minte sa mi te dobor.Dar de ce as face-o, imi place, imi da senzatie. Esti aproape si departe,uneori simt ca esti prins in mine, te vad, te iau in brate, ma imbeti cu halucinatii, iluzii desarte...Si totusi suntem asa de departe.. Iubim .. cu fervoare ne dorim sa iubim...sa fierbem de placere, sa ne nastem din durere, sa avem flacari in ochi.. Si-au mai trecut cateva ore..lungi, ca orizontul din zare.. iar eu am reusit sa mai scriu ceva cuvinte relativ cheie la ceea ce ma doare .. Dar nu ma doare, chiar daca stiu ca totul duce spre pustiu; Totul are un curs, un spatiu si un timp bine definit... fara un 'sfarsit'...
Ma leagana, ma adorm, valurile acestea surprinzatoare. Ma captureaza intr-o capsula ce simt ca ma cuprinde, ma mentine in viata. Eu sunt rece si de gheata...asa ai spus TU, dar ..eu sunt un copil, pe o mare calda, stravezie...iluminata doar de soare, in adancuri sunt rece, pentru ca aceasta caldura, atat de ametitoare, intarzie sa apara, iar in straturile fiintei mele e greu acum sa mai patrunzi, caci odata am fost un vulcan aprins ..
Si se apropie noaptea si cuvintele incep sa-si piarda din importanta, si crengile se pleaca, un dans imi joaca pe aceasta fina, alba coala. Noapte buna suflete, in lumea mea de basm eu ma retrag, in visele tandre ce au mai ramas. Si tot ce mai am e un desen si un dulce dor de tine, ce acum imi spune ca e timpul sa zsbor,sa abandonez...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu